Vlad Voiculescu: ”Cred că am ac de cojocul oricărui domn sau doamnă care nu respectă ceea pentru mine e dincolo de orice: interesul public”

Publicat: 12/02/2020 | 11:55

Vlad Voiculescu are 37 de ani și vrea să candideze la primăria Bucureștiului. Multă lume îl știe mai degrabă ca pe unul din fondatorii MagiCamp sau al Rețelei Citostaticelor, potrivit pressone.ro. Și multă lume se întreabă dacă același Vlad Voiculescu va putea să țină piept provocărilor politice care vin la pachet împreună cu o funcție precum aceea de Primar General al Bucureștiului.

Într-un amplu interviu, Vlad Voiculescu, potențialul candidat USR-PLUS, a devoalat cum plănuiește să rezolve problema traficului, cum își dorește să arate Bucureștiul în 2028 și despre compromisurile pe care le presupune trecerea de la societatea civilă la politică.

De ce vrea Vlad Voiculescu să devină primarul Bucureștiului și de ce ar trebui să îl votăm?

Așa pe scurt, cred că ar face cea mai bună treabă, și de ce ar vrea să candideze, ca să facă treabă. În general îmi place să construiesc lucruri și cred că aici avem și ce să facem, pentru că sunt foarte multe lucruri de făcut, foarte multe probleme grave, avem și cu cine și, evident, avem și pentru cine. E orașul care dă tonul în România. Sunt extrem de multe lucruri care cred că pot fi făcute bine, spre foarte bine, de către cineva cu trecutul meu și cu ceea ce am învățat în viața asta până astăzi.

Vlad Voiculescu: ”Avem nevoie de siguranță, avem nevoie de eficiență”

Care este cea mai importantă problemă a Bucureștiului și cum ai rezolva-o? 

Cele care țin de siguranța și de viața omului, protecția împotriva seismului, dacă vorbim de educație și de sănătate și de viitorul nostru aici, e bine să simplifici lucrurile întotdeauna. Dacă vorbești de un oraș de mărimea Bucureștiului, e de fapt o țară. E mai simplu dacă ne gândim la o familie. Ce are nevoie o familie, are nevoie și un oraș și o țară. Avem nevoie de siguranță, avem nevoie de eficiență în tot ce facem – și aici vorbim de mobilitate, de locuri de muncă, locurile de muncă ale viitorului, cred că treaba primarului nu este numai să se îngrijească de infrastructura Bucureștiului. Cred că Bucureștiul are nevoie de mai mult decât un om gospodar și un bun administrator, cred că trebuie să fie un avocat al Bucureștenilor, un om politic care să se poată să se bată pentru Bucureșteni, ceea ce bucureștenii au nevoie și de la Guvern, și de la instituții independente și nu numai atât, cred că Bucureștiul are nevoie de un CEO, un manager care să poată să meargă și să aducă aici acele investiții de care avem nevoie. Acele investiții care să ne asigure viitorul orașului ăstuia, joburile viitorului. Pe scurt, avem nevoie să însemnăm ceva, ca Bucureștiul să fie pus pe hartă și din punct de vedere economic, pe harta Europei și nu numai.

”Primul lucru ar fi să aflăm adevărul”

Dar dacă ar fi să o luăm mai concret, pe niște chestiuni punctuale de care se plâng oamenii. Spre exemplu, pregătirea pentru cutremur. Ce facem în privința asta? 

Bucureștiul este fragil. Noi, în București, suntem fragili. Ceea ce avem de construit, din perspectiva asta, trebuie să construim pe adevăr. Trebuie să știm unde stăm, mai întâi. Noi nu știm. Avem niște clădiri cu bulină roșie, dar ultima evaluare a fost făcută cu mult timp în urmă și este pe departe incompletă. Standardele s-au schimbat, și chiar dacă am aplica aceleași standarde cele din anii 90, când ne-am pomenit cu acele buline, situația ar fi cu totul alta astăzi, au trecut încă douăzeci de ani. Dar standardele la care ar trebui să se ridice Bucureștiul ar trebui să fie cu totul altele. Deci primul lucru ar fi să aflăm adevărul. Un audit complet, să vedem unde stăm. Cel puțin în zonele unde știm că pericolul este cel mai mare. Și apoi avem nevoie de mecanisme, de mecanisme de finanțare, așa încât oricine vrea să investească în propria locuință sau în propria clădire să o poată face și să aibă avantaje pentru asta, puse la dispoziție de oraș, de municipalitate. De asemenea, municipalitatea are și alte instrumente la dispoziție, asta în cooperare cu Ministerul Dezvoltării și sunt și fonduri europene care pot fi făcute disponibile, dar trebuie să ai niște mecanisme funcționale pe care în momentul ăsta nu le avem.

”Toată energia pe care am cheltuit atâția bani s-a dus pe apa sâmbetei”

Dar în ceea ce privește problema RADET-ului? 

Problema RADET-ului este extrem de complexă și din multe puncte de vedere. Pe de o parte, avem nevoie să știm cum stăm. Nu știm care e situația reală în pământ. Situația juridică iar e foarte complexă – RADET-ul nu mai există ca atare, există Termoenergetica. Bucureștiul nu a făcut investițiile – nu a început măcar investițiile care erau necesare – și dacă Bucureștiul ar fi din nou o casă, ceea ce au făcut administrațiile de multă vreme încoace a fost să uite de găurile din calorifer, să dea termostatul mai tare, să cheltuiască mai mulți bani și să bage mai multă apă. Apa aia s-a dus în podea, iar toată energia pe care am cheltuit atâția bani s-a dus pe apa sâmbetei. Ar trebui să avem o evaluare clară a situației de fapt, apoi măsuri pe termen scurt pentru a evita încă o iarnă în care să pățim ce s-a întâmplat anul acesta, dar lucrurile se înrăutățesc de la an la an, și apoi de un plan de investiții pe termen lung.

Și – cu o oarecare legătură cu problema asta, a RADET-ului – poluarea? 

O oarecare legătură e bine spus, legătura dintre ele două este cea a energiei pe care o consumăm. Energia termică. CET-urile sunt unul dintre poluatorii din București. Dar dincolo de asta, știți care e cea mai ieftină energie, nu? Cea mai ieftină energie este cea pe care n-o consumi, prin măsuri de eficiență energetică. E un termen consacrat, dar mai pe românește înseamnă să-ți izolezi casa. Și să faci asta în așa fel încât peste 10-15 ani să nu trebuiască s-o faci din nou, respectiv să supui clădirea și oamenii care locuiesc în clădirea respectivă – multe dintre izolările de clădiri din București au fost făcute ca într-o glumă proastă. Calitatea lucrărilor este un dezastru. Iar dacă ne uităm la instituțiile publice, mai ales cele care țin de PMB, lucrurile fie nu s-au întâmplat deloc, fie s-au întâmplat prost și încet. Primăria Municipiului București trebuie să dea un exemplu la nivel de investiții în clădiri publice și eficiența energetică este esențială ca acel consum de energie să fie din ce în ce mai mic. Ce ar trebui de asemenea să facă primăria mun București, pentru început, și ceea ce o să fac, este să evaluez în ce măsură pentru fiecare clădire publică din București se pretează ca pe acoperiș să avem instalații pentru energie solară. E un lucru care ajută pe de-o parte la izolație, pe de-o parte pentru izolarea clădirii și pe de altă parte pentru că se poate produce energie. (Citește articolul integral AICI)