Un tânăr abandonat la naștere își caută cu disperare mama. „Nu știu ce i-aș spune. Cred că aș vrea întâi să…”

Publicat: 08/06/2020 | 18:47

Un tânăr din Baia Mare își caută mama biologică pe care nu a văzut-o niciodată. Răzvan Rezmuveș știe doar că s-a născut în Baia Mare, județul Maramureș, la 2 iulie 1998. Nu cunoaște numele tatălui, deoarece în certificatul de naștere nu este trecut. Tânărul îi transmite un mesaj plin de emoție celei care i-a dat viață și l-a abandonat în spital, iar CANCAN.RO vă prezintă toate detaliile.

Răzvan a fost abandonat în spital imediat după naștere și a fost preluat de instituțiile statului, care protejează minorii. Până în 2007 a fost la un centru din Bistrița Năsăud, numit „Walk in the light”, de unde spune că are amintiri frumoase. Este vizibil că după anii ’90 lucrurile s-au schimbat radical în sistemul de protecție al copiilor, iar Răzvan este un exemplu în acest sens. (VEZI ȘI: A fost abandonat la naştere, apoi adoptat în străinătate şi părăsit a doua oară la 12 ani! Povestea cruntă a unui concurent X Factor le-a adus lacrimi în ochi celor din platoul de filmare)

Șansa de a învăța engleză

Centrul la care a stat până la 9 ani era sponsorizat de organizații americane pe care el nu le cunoaște, dar știe că erau foarte apropiați de Biserica Penticostală și își amintește că primeau atenție și aveau multe activități. „A fost bine că am învățat engleză acolo și acum îmi prinde bine, nu mi-e rușine să port o conversație în engleză. Am învățat multe din biblie, lucruri bune. Erau atenți, aveam chiar bicicletă, fiecare copil. Aveam activități foarte multe, nu ne plictiseam, școala era la comun cu alți copii. Nu era rău”, rememorează el acum.

Viața de familie, traumatizantă: „Am fost bătuți cu biciul

După ce s-a închis centrul, în 2007, a fost preluat la Centrul pentru Protecția Copilului Beclean, tot în Bistrița Năsăud, unde, chiar dacă nu a fost la fel de bine, nu se poate plânge că era rău. Singurele amintiri neplăcute sunt din vizitele la familii, în mod paradoxal.

Am fost la o familie din Nepos. Obiceiul lor era să bea foarte des. Și unele persoane gândesc la băutură, altele nu gândesc. Noi i-am nimerit pe ăștia care nu gândesc la băutură și am fost cumva traumatizați, prin abuz; ne băteau. Unul dintre copii a fost bătut cu lanțul, noi, ceilalți patru, am fost bătuți cu biciul. Prin mălai, a dat cu o secure după noi și era să ne nimerească. Eram, practic, sclavii lor”, rememorează el acum aventura din vacanța ce trebuie să-i arate cum e într-o familie adevărată.

A fost implicată și poliția într-un final, copiii au fugit de la familia respectivă și găsiți ulterior în satele vecine, însă până la urmă totul s-a terminat cu bine. „M-am speriat în zadar, că până la urmă nu ne-au certat, au înțeles de ce am fugit”, mai spune el. (NU RATA: Prima reacție a Prințesei de Aur după ce ex-iubitul a acuzat-o că și-a abandonat copilul)

Acestea sunt însă amintiri dintr-o copilărie care, până la urmă, a avut și părți bune, și părți rele, așa cum au mulți copii care au părinți.

Întrebări existențiale

Răzvan speră ca mesajul lui emoționant să ajungă la cea care i-a dat viață
Răzvan speră ca mesajul lui emoționant să ajungă la cea care i-a dat viață

Însă a venit un moment în viața lui Răzvan în care își pune întrebări. Așa cum au toți tinerii care încep să se cunoască, încep să afle cine sunt, de unde vin, a venit și momentul pentru Răzvan să-și pună astfel de întrebări. Singurul loc unde a găsit până acum răspuns la aceste întrebări este un certificat de naștere, unde este data și locul nașterii, plus numele mamei. Insuficient, pentru muntele de întrebări care-i bântuie gândurile. „Încerc să rămân echilbrat, să mă integrez la fel ca și orice om, dar efectiv vreau să vad ce rude am”, explică el.

Nu are așteptări prea mari, înțelege că, din moment ce a fost abandonat în spital, este clar că lucrurile nu erau grozave în viața mamei lui. Cu toate acestea, vrea să știe cine este femeia care i-a dat viață, vrea să o cunoască. „Eu mă aștept să nu fie situația roz. Mă aștept ca dacă, cumva, prin absurd, o să o găsesc pe mama mea, să o întâlnesc, nu o să fiu atât de așteptat cu brațele deschise, să zică: «Vai, puiul mamei, ce bine că m-ai găsit, că te-am căutat», sau «Bine ai venit»; poate să îmi întoarcă spatele sau să-mi îndruge că n-a avut posibilitatea, sau mai știu eu ce. Deci nu mă aștept să fie o primire pozitivă”, mai spune el.

Totuși, întrebat ce i-ar spune dacă ar întâlni-o, îl cuprinde emoția și gândul îi fuge la o fostă educatoare care se pare că i-a rămas în minte și în suflet, în locul unei mame. „Nu știu ce i-aș spune. Nu știu. Cred că aș vrea întâi să vorbesc cu doamna Delia de la Beclean, o educatoare exepțională, pentru mine a fost și mentor, m-a ajutat foarte mult.”

„O să încerc să-i ofer o șansă de a-și spune propria ei poveste”

Apoi începe să viseze la cea care i-a dat viață. „După ce am venit în Baia Mare, în 2018, m-am gândit cum ar fi oare să fi trecut pe lângă femeia respectivă, s-o fi văzut la cerșit sau să fi stat în autobuz lângă ea și eu habar să n-am că e mama mea. (CITEȘTE ȘI: Din centrul de protecție, la prostituție. O minoră din Dâmbovița, racolată pe rețelele de socializare, sechestrată și ”pregătită pentru export”)

Mi-o imaginez că arată ca un om normal, așa, ca descriere, nu știu cum aș putea s-o descriu.

Nu știu dacă semăn cu ea. Uneori semeni cu ambii părinți, uneori numai cu unul. Nu știu, dar cred că da.

Dar cred că o să fie o emoție foarte mare dacă cineva o să anunțe că a găsit-o pe mama. Ar fi o emoție… wow. Aș sta și m-aș gândi dacă aș fi pregătit să o cunosc. Încerc, treptat, să mă încarc spiritual cu gânduri pozitive, să nu pun răul înainte, să nu mă gândesc de ce m-a abandonat, că putea să mă crească – dacă mai am frați, putea să mă crească și pe mine.

O să încerc să-i ofer o șansă de a-și spune propria ei poveste, dacă ar vrea să îmi povestească. S-ar putea să nu mă primească. S-ar putea să spună «Eu sunt mama ta». Sau «Nu sunt mama ta». Nu știu, îți trec o grămadă de gânduri prin cap în astfel de situații nici nu știi cum să gândești mai ușor”, spune el vădit emoționat.

„Sunt șanse să fie fratele meu”

Răzvan își pune acum toate speranțele în faptul că cineva o cunoaște pe Rezmuveș Antonela Maria și că îl va putea contacta. De altfel, anunțul lui a fost postat și pe pagina de Facebook „The never forgotten Romanina children”, iar, în urma acestui anunț, un tânăr din Arad l-a contactat și spune că la el în certificat scrie același lucru la numele mamei. Din păcate, aceeași liniuță este în locul numelui tatălui.

„Băiatul respectiv e născut în 2004 și la numele mamei lui apare ca și la mama mea. Diferența este că el e născut în Arad și eu în Baia Mare. Nu știu, poate e adevărat, poate e doar pură coincidență. Și la tată e liniuță, ca și la mine. Sunt șanse să fie fratele meu. Și dacă nu locuiesc în același oraș. Poate era însărcinată când a mers la Arad și a născut acolo”, mai spune el și pe chipul lui se citește un amalgam de emoții.

Arată-te mamă, nu-ți fie teamă”

Tânărul îi transmite și un mesaj plin de emoție celei care i-a dat viață.

Așa după cum pământul uscat însetează după ploaie, sufletul meu tânjește după tine, mamă! Te caut ca să te cunosc, în acest fel mă voi înțelege și mă voi descoperi pe mine! Când încă nu eram decât un plod fără chip, m-ai purtat în pântecele tale, mi-ai dat viață,  ți-am aparținut,  mi-ai aparținut…. Această amintire puternică este încă imprimată adânc în ființa mea… ascunsă în ungherele minții și ale sufletului meu! O păstrez ca pe o icoană în templul sufletului meu, nutrind speranța că într-o bună zi, te voi vedea, te voi găsi,  mă voi regăsi.

Trecerea anilor nu a putut să stăvilească dorul meu după tine, te-am schițat în nenumărate feluri , m-am imaginat vorbind cu tine… Cum va fi când te voi întâlni oare?! Fără tine, sunt asemeni norilor care picură tăcut în sufletul meu durere, pustietate, deșertăciune și teamă!  Parcă totul este stins și pierdut fără tine..! Arată-te mamă, nu-ți fie teamă,  haide odată,  te aștept de atâta timp! Sunt înfrigurat de nerăbdare. (VEZI AICI: Povestea impresionantă a copilului răpit și găsit găsit de părinți după 30 de ani)

O, Doamne, dacă ai avea curajul să răspunzi căutărilor mele, mi-aș cuprinde trecutul, prezentul și viitorul într-o îmbrățișare perfectă,  avându-te pe tine alături de mine! Mi-e dor de toate cuvintele nerostite pe care vreau să ți le spun, de îmbrățișările fără număr pe care aș fi vrut să ți le ofer, …de vise și năzuințe făurite împreună. Pentru noi, pentru mine… Doresc să te cunosc, să te înțeleg, să te susțin, să te iubesc…

În acest fel, voi putea să cresc, să integrez părți pierdute din mine, să învăț să mă iubesc. Dăruiește-mi speranța unui nou început,  mamă,  bucuria de a renaște din nou,  la o nouă viață,  alături de tine, mamă. Cu sufletul plin de emoție, zbucium și dor nestins, al tău, Răzvan Rezmuveș”, este mesajul tulburător al tânărului.

Cine deţine informaţii despre acest subiect este rugat să ne scrie la pont@cancan.ro sau pe Whatsapp la 0741 CANCAN (226.226)