STARE DE URGENȚĂ în România. Ce înseamnă și cum schimbă viața de zi cu zi a românilor

Publicat: 14/03/2020 | 20:57

Reglementată de articolul 93 al Constituţiei României, dar şi de Ordonanţa de Urgenţă numărul 1 din 1999, starea de urgență se poate impune, conform legii, pe o perioadă de cel mult 30 de zile şi prevede măsuri excepţionale, atât economice, cât și de ordine publică.

Președintele Klaus Iohannis a declarat, în această seară, la Palatul Cotroceni că va decreta stare de urgență în România începând de luni. Această decizie vine în contextul pandemiei de coronavirus, iar România nu este primul stat care trece la o astfel de etapă.  Acum câteva zile, de altfel, Renate Weber – Avocatul Poporului – solicitase președintelui Klaus Iohannis instituirea stării de urgenţă.

„Avocatul Poporului, în calitate de garant constituțional al drepturilor și libertăților fundamentale, luând act de măsurile administrative adoptate în ultimele zile în acțiunea de combatere a răspândirii virusului Covid – 19 solicită Președintelui României să declare starea de urgență, iar Parlamentului României să o încuviințeze, în conformitate cu art. 93 alin.(1) și (2) din Constituția României”, se precizează în scrisoarea Avocatului Poporului către şeful statului.

„Acestea sunt exigențele statului de drept, în care restrângerea unor drepturi și libertăți nu poate fi făcută decât în condițiile art. 53 din Constituția României. România are legislație în materie, respectiv O.U.G. nr. 1/1999, iar prevederile acestui act normativ trebuie respectate întocmai”, a mai transmis Avocatul Poporului.

Trebuie menționat că decretarea stării de urgență de către preşedintele Klaus Iohannis presupune luarea unor măsuri drastice, precum şi posibilitatea restrângerii unor drepturi fundamentale.

Klaus Iohannis: ”Am decis să decretez stare de urgență…”

„Am decis să decretez stare de urgenţă la începutul săptămânii viitoare”a spus preşedintele, la Palatul Cotroceni, după ceremonia de învestire a noului Guvern Orban. Şeful statului a precizat și că acestă stare de urgenţă va oferi posibilitatea de a fi alocate noi resurse necesare în lupta împotriva noului coronavirus. „Guvernul va avea posibilitatea să aloce mai mulţi bani pentru medicamente. Această procedură va permite să se facă achiziţii. Împreună şi numai împreună vom reuşi să trecem cu bine şi peste această criză”, a mai spus Klaus Iohannis.

Dacă Parlamentul încuviinţează această stare de urgenţă, cadrul legal după care vor funcţiona lucrurile este dat de OUG 1/1999.

Ce trebuie să prevadă decretul prezidențial

a) motivele care au impus instituirea stării;
b) zona în care se instituie;
c) perioada pentru care se instituie;
d) drepturile şi libertăţile fundamentale al căror exerciţiu se restrânge, în limitele prevederilor constituţionale şi ale art. 4 din prezenta ordonanţă de urgenţă;
e) autorităţile militare şi civile desemnate pentru executarea prevederilor decretului şi competenţele acestora;
f) alte prevederi, dacă se consideră necesare.

Sistemului Național de Management al Situațiilor de Urgență

Într-o astfel de situație, gestionarea măsurilor dispuse revine Sistemului Național de Management al Situațiilor de Urgență, la conducere aflându-se ministrul Administrației și Internelor, sub coordonarea directă a primului-ministru.

Autoritățile militare – precum și celelalte autorități publice – au următoarele atribuții și răspunderi:

  • să întocmească planurile de acțiune și planurile de ridicare graduală a capacității de luptă, în conformitate cu ordinele și instrucțiunile proprii;
  • să dispună depunerea temporară, la organele de poliție de pe raza județului sau a municipiului București, a armelor, munițiilor și materialelor explozive aflate asupra populației și să procedeze la căutarea celor nedepuse în termenul stabilit, urmând ca la încetarea măsurii excepționale acestea să fie înapoiate celor în drept să le dețină; să dispună închiderea temporară a societăților care comercializează arme și muniții și să instituie paza acestora;
  • să limiteze sau să interzică circulația vehiculelor sau a persoanelor în anumite zone ori între anumite ore și să elibereze, în cazuri justificate, permise de liberă circulație;
  • să efectueze controale asupra unor persoane sau locuri, când acestea se impun;
  • să efectueze razii;
  • să exercite în mod exclusiv dreptul de a autoriza desfășurarea adunărilor publice, a manifestațiilor sau marșurilor;
  • să evacueze din zona supusă regimului stării de asediu sau de urgență persoanele a căror prezentă nu se justifică;
  • să dirijeze persoanele evacuate sau refugiate pe direcțiile și în zonele stabilite și să țină evidența acestora;
  • să protejeze informațiile cu caracter militar destinate a fi comunicate prin mass-media; informațiile cu privire la starea de asediu sau la starea de urgență, cu excepția celor referitoare la dezastre, se dau publicității numai cu avizul autorităților militare; mijloacele de comunicare în masă, indiferent de natura și de forma de proprietate; sunt obligate să transmită; cu prioritate, mesajele autorităților militare, la cererea acestora;
  • să dispună închiderea temporară a unor stații de distribuire a carburanților, a unor restaurante, cafenele, cluburi, cazinouri, sedii ale asociațiilor și ale altor localuri publice;
  • să suspende temporar apariția sau difuzarea unor publicații ori a unor emisiuni ale posturilor de radio sau de televiziune;
  • să asigure paza militară a stațiilor de alimentare cu apă, energie, gaze, a sediilor posturilor de radiodifuziune și de televiziune publice, a operatorilor economici care dețin capacități de importanță strategică la nivel național, precum și a obiectivelor de importanță deosebită pentru apărare, prin punerea în aplicare a Planului de mobilizare a economiei naționale pentru apărare; când situația impune, dispun oprirea temporară a alimentării cu gaze, energie și apă potabilă, după caz;
  • să dispună raționalizarea alimentelor și a altor produse de strictă necesitate;
  • să emită ordonanțe militare sau ordine, după caz;
  • să interzică circulația rutieră, feroviară, maritimă, fluvială și aeriană pe diferite rute;

Starea de Urgență. Ce spune Constituția României

Articolul 93 din Constituția României este explicit:

„(1) Preşedintele României instituie, potrivit legii, starea de asediu sau starea de urgenţă în întreaga ţară ori în unele unităţi administrativ-teritoriale şi solicită Parlamentului încuviinţarea măsurii adoptate, în cel mult 5 zile de la luarea acesteia.

(2) Dacă Parlamentul nu se află în sesiune, el se convoacă de drept în cel mult 48 de ore de la instituirea stării de asediu sau a stării de urgenţă şi funcţionează pe toată durata acestora.”

Dacă Parlamentul încuviinţează această stare de urgenţă, cadrul legal după care vor funcţiona lucrurile este dat de OUG 1/1999. Acest ultim act normativ stabileşte foarte clar faptul că „Starea de asediu şi starea de urgenţă sunt măsuri excepţionale care se instituie în cazuri determinate de apariţia unor pericole grave la adresa apărării ţării şi siguranţei naţionale sau a democraţiei constituţionale ori pentru prevenirea, limitarea şi înlăturarea urmărilor unor dezastre”.

Ce măsuri vor fi impuse, conform OUG nr 1

Articolul 3 al Ordonanței de Urgență nr. 1/1999 precizează că vor fi impuse măsuri:

  •  cu caracter politic
  •  economic
  •  social
  •  de ordine publică

Toate aceste măsuri se iau în următoarele situații:

a) existenţa unor ameninţări la adresa siguranţei naţionale sau democraţiei constituţionale, ceea ce face necesare apărarea instituţiilor statului de drept şi menţinerea sau restabilirea stării de legalitate;

b) iminenţa producerii ori producerea unor dezastre, ceea ce face necesare prevenirea, limitarea şi înlăturarea efectelor acestora.cor

„Pe durata stării de asediu şi a stării de urgenţă, proporţional cu gravitatea situaţiei ce a determinat instituirea acestora şi numai dacă este necesar, poate fi restrâns exerciţiul unor drepturi sau libertăţi fundamentale înscrise în Constituţie, cu acordul ministrului justiţiei”, se precizează în Ordonanța de Urgență.