Câți bani avea din mită controversatul medic Gheorghe Burnei atunci când a fost prins. Informația abia acum a ieșit la iveală

La cinci luni de la condamnarea de la finalului a medicului Gheorghe Burnei pentru luare de mită, noi informații despre ancheta făcută de procurori apar în spațiul public după ce Tribunalul București a publicat motivarea sentinței.

Instanța spune că probatoriul procurorilor de la Parchetul Capitalei, bazat pe declarațiile unor denunțători, înregistrări ambientale, inclusiv unele video, înscrisuri legate de consultarea pacienților, extrase bancare, dar și probele administrate în instanță ”confirmă dincolo de orice dubiu executarea de către inculpat a actelor materiale de primire de sume de bani în legătură cu actele medicale constând în consultații ori intervenții chirurgicale”, scrie G4media.ro.

”Aceste probe directe sunt confirmate și de rezultatul percheziției domiciliare efectuată în cabinetul comun al cadrelor medicale din cadrul Secției de Ortopedie Pediatrică a Spitalului Marie Sklodowaska Curie, dar și în biroul inculpatului, ocazie cu care au fost identificate și ridicate sumele totale de 3.299 lei, 5015 Euro și 750 USD, defalcate în sume mai mici, cum ar fi 750 USD, 300 lei, 150 Euro, 2000 lei, 600 lei, 1000 lei, 1000 Euro etc. , sume de bani care s-ar fi justificat a fi păstrate, mai degrabă, într-o băcănie, decât în biroul unei medic amenajat în cadrul unei unități medicale din sistemul public de sănătate”, se mai arată în documentul Tribunalului București.

Banii, în buzunarul halatului

Judecătorul spune despre Gheorghe Burnei că a conceput și perpetuat o practică în rândul pacienților ”cu scopul de a obține avantaje materiale necuvenite de pe urma prestării de servicii medicale”.

„Chiar dacă în anumite cazuri sumele de bani nu au fost remise inculpatului în mod direct, cum ar fi de ex. înmânarea directă a sumelor de bani, ci prin așezarea banilor/plicurilor cu bani pe biroul inculpatului ori introducerea acestora în buzunarul halatului purtat de inculpat, instanța reține că aceasta nu era decât o modalitate de primire a banilor pusă în practică de către inculpat,” se arată în motivarea magistraților.

Ar fi trebuit sau nu să ia banii

Mai mult, în motivare magistrații explică faptul că medicul putea să sesizeze organele competente, dar să nu ia banii.

„Instanța constată că în dezbateri apărarea a făcut referire la comportamentul pe care ar fi trebuit să îl adopte inculpatul în astfel de împrejurări, ridicând întrebarea retorică: „care ar fi putut fi comportamentul unui om, unui medic, în momentul în care găsește pe birou un plic ce poate contrenține bani sau nu, și persoana care se presupune că i l-a oferit nu se mai află în acea încăpere”.

Este evident faptul că inculpatul avea posibilitatea de a sesiza organele judiciare în legătură cu săvârșirea faptelor de dare de mită de către beneficiarii actului medical. În acest fel inculpatul ar fi făcut cunoscută în rândul pacienților poziționarea sa în legătură cu actele de primire de mită și ar fi descurajat astfel persoanele care încercau pe viitor să îi creeze avantaje patrimoniale necuvenite, fiind de domeniul evidenței că darea/primirea de bani în astfel de împrejurări constituie un ilicit penal”, a mai scris sursa citată.