„ANAF-ul” Mediului duce lipsă de personal. „La registratură sunt doar doi oameni care gestionează intrarea documentelor, cu un pix şi cu o foaie. Avem, în medie, doar 0,7-0,8 inspectori fiscali pe judeţ”

Publicat: 31/01/2020 | 16:37

Chiar dacă Administraţia Fondului pentru Mediu (AFM) gestionează unele dintre cele mai populare programe guvernamentale – Rabla şi Rabla Plus -, pe lângă alte 17 cu notorietate la rândul lor, registratura instituţiei încă gestionează cele peste 120.000 de cereri sosite, zeci de mii de dosare de la persoane fizice, sute de cereri de la UAT-uri şi multe altele cu pixul şi hârtia, a precizat vineri, 31 ianuarie 2020, preşedintele AFM, Mihail-Dan Dojană.

Şeful instituţiei a declarat că instituţia pe care o conduce, denumită sugestiv de domnia sa „ANAF-ul Mediului”, suferă la capitolul vizibilitate, dar şi la cel al numărului de inspectori fiscali. Şi asta pe lângă problema cu lipsa digitalizării la înregistrarea intrării documentelor în AFM, respectiv cea cu proasta funcţionare a sistemelor de emitere de decizii de plată, deja implementate.

„Primul lucru când am intrat în instituţie – m-am lovit de registratură. Spre surprinderea mea sunt doi oameni care gestionează modurile de intrare a documentelor cu un pix şi cu o foaie. Asta în condiţiile în care, această instituţie gestionează anual peste 120.000 de cereri, zeci de mii de dosare de la persoane fizice (un dosar, la rândul său, cuprinde sute, mii de pagini), sute de cereri de finanţare de la UAT-uri şi multe altele. Este o problemă pe care nu numai că trebuie s-o rezolvăm, dar o vom rezolva pentru că putem”, a afirmat şeful AFM. „Cum este posibil ca, la departamentul juridic (…), un jurist să gestioneze în medie 400-600 de dosare? Eu vin din mediul juridic. Ştiu ce înseamnă un dosar. Avem 365 de zile pe an. Juristul are 500 de dosare. Ce-aş putea să-i spun eu acelui om dacă a greşit ceva? Cum îl pot eu trage la răspundere? De multe ori, inclusiv partea voită poate fi trecută ca motiv prin lipsa de timp, lipsa de personal… ”.

El a adăugat că sunt departamente în care s-a încercat implementarea unei forme de digitalizare, una care însă nu funcţionează în „parametri normali”.

„Unele funcţionează, iar la altele este de lucrat, cu siguranţă. Trebuie să avem o digitalizare a instituţiei; suntem în anul 2020. Cum să completăm cu pixul pe foaie? Acest mod de gestiune manual, voit, nevoit, nu ştiu, pierdem, sau se pot rătăci, o fiţuică, o foaie, orice fel de document care atrage nişte prejudicii pentru nişte dosare de finanţare, dosare litigioase etc, etc. Problema aceasta a soft-ului chiar este importantă şi trebuie realizată”, a precizat totodată Dojană. „Cel mai important soft al acestei instituţii este cel prin care verificăm şi ţinem evidenţa contribuabililor. Îi avem într-o bază de date şi apoi emitem nişte documente, prin care le cerem aceste taxe şi contribuţii. Avem dosare litigioase, pierdute pentru că acest «minunat» soft a fost neprietenos în acel moment, emiţând decizii de impunere pe sume diferite. Omul ştia că trebuie să dea 10 lei, iar eu i-am spus că trebuie să dea 15 lei sau poate i-am spus să-mi dea 5 lei. Cum s-a ajuns la această problemă? Rămâne de văzut ulterior”.

În ceea ce priveşte prerogativele de control ale AFM, Dojană consideră că instituţia sa suferă şi aici, de această dată la capitolul subdimensionare. Ca exemplu, el arată cu degetul către Bucureşti, oraş căruia îi sunt alocaţi 20 de inspectori fiscali, în timp ce la nivel de judeţ, după un calcul matematic, media arată un total de 0,7-0,8 astfel de specialişti, adică nici măcar unul.

În plus, pe lângă subdimensionare, la AFM există şi o problemă legată de necesar, în condiţiile în care deplasările pe teren ale inspectorilor se fac uneori cu resurse proprii, pe drumuri cu grad înalt de periculozitate inclusiv pentru integritatea corporală a acestora.

„(…) Suntem, în mare, cam 250 de oameni. Controlăm însă un teritoriu naţional! Noi suntem doar aici. La această oră, în teren, avem în medie un număr de doar 0,7-0,8 inspectori fiscali care să verifice existenţa acestor contribuabili, care să ne aducă aceste taxe; nu avem nici măcar unul pe judeţ. Acel om trebuie să se ducă şi să găsească acei contribuabili. Cum ne ducem? Simplu! Cu maşini personale, cu mijloace de transport, o mai luăm şi pe jos, pe unde mai sunt nişte cărări, pentru că, deh, unii contribuabili sunt de un anumit gen; îi găsim mai greu. Este grav. Avem în Bucureşti 20 de inspectori, în schimb. Nu contează. Suntem foarte, foarte, foarte puţin dimensionaţi. Suntem în ziua în care suntem şi trebuie să rezolvăm lucrurile acestea. Este nevoie de mai mulţi oameni”, a mărturisit şeful AFM într-o conferinţă de presă. „Vorbeam de vizibilitate – noi nu suntem cunoscuţi. Am avut cazuri în care ne duceam în astfel de inspecţii şi întreba lumea: – Cine sunteţi voi? AFM! Şi cine este AFM? Ce facem? Cum ajungem să fim cunoscuţi? (…) Trebuie să dezvoltăm mai multe campanii, astfel încât acel contribuabil să ştie cine suntem şi ce facem. Foarte mulţi ne-au adus la cunoştinţă că recunosc AFM, dar că nu ştiu ce au de plată, nu ştiu ce trebuie să facă”.

Nu în ultimul rând, Dojană consideră că dacă numărul de angajaţi ar fi optim, gradul de colectare de taxe ar fi mai mare.

„Toate aceste contribuţii pe care le luăm – taxele – prin ele noi dezvoltăm şi implementăm alte proiecte. Dacă am funcţiona la o capacitate normală, referitor la Rabla, spre exemplu, sunt convins că am putea să asigurăm un minimum de 100.000 de beneficiari. Cum ajungem la asta? Trebuie să mărim numărul de oameni, cel puţin pe partea de control. Şi nu numai în acest departament care este foarte, foarte important”, a conchis Dojană.

Potrivit precizărilor sale, bugetul AFM pe anul 2020 este de aproximativ 570 de milioane de lei, asigurat din venituri.

Sursa: gandul.ro